Glucoza urinara
- material biologic: urina / recipient de recoltare: urocultor.
- observatii: pentru recoltarea urinei din 24h se procedeaza astfel: se colecteaza urina pe 24h intr-un recipient curat de 2 – 3 litri, se noteaza volumul urinar apoi se pune un esantion de 15 – 20 mL in urocultorul care ajunge la laborator (aici mai multe detalii despre recoltarea urinei din 24h); pentru determinarile din urina spot se recolteaza un esantion de urina din emise spontana (spot) care se pune in urocultor fara a mai fi necesara precizarea volumului urinar din 24h.
- ;
- termen de executie: 1 – 3 zile.
nota: investigatia glucoza in urina – emisie spontana poate fi decontata CAS.
Informatii generale
Glucoza este cel mai important monozaharid care rezulta din absorbtia intestinala a carbohidratilor precum si din conversia depozitelor de glicogen hepatic. Celulele organismului folosesc glucoza in scop energetic: prin glicoliza se genereaza ATP (adenozin tri-fosfat) care este o molecula organica fundamentala in transferul energetic. Procesul de glicoliza este influentat hormonal. Insulina este principalul hormon cu efect hipoglicemiant. Glucaconul, adrenalina, cortizolul si hormonul de crestere au efect hiperglicemiant.
Diabetul zaharat se caracterizeaza prin valori crescute ale glicemiei datorate secretiei deficitare a insulinei (diabet zaharat de tip I, diabet insulino-dependent) si/sau rezistentei crescute la glucoza a tesuturilor periferice (diabet zaharat de tip II, diabet insulino-independent).
In mod normal glucoza circulanta este flitrata si reabsorbita in totalitate la nivel renal. Cu toate acestea, daca nivelul glucozei circulante creste peste un anumit nivel, reabsorbtia tubulara devine ineficace si astfel apare glucoza in urina. Pragul renal de eliminare a glucozei in urina este de 180 mg/dL; la valori serice ale glicemiei de peste 180 mg/dL capacitatea de reabsorbtie renala a glucozei este depasita si asrfel apare glicozuria (prezenta glucozei in urina). Exista variatii individuale in ccea ce priveste pragul renal de eliminare al glucozei in urina; astfel la varsnici, la hipertensivi, in afectiunile renale cronice, in cazul terapiilor cu steroizi sau in sarcina pragul renal scade pana la 160 mg/dL – glicozuria apare la valori ale glicemiei serice de peste 160 mg/dL.
O alta categorie de afectiuni la care exita glucoza in urina cu valori normale ale glicemiei sunt anumite defecte genetice: boli congenitale rare in care reabsorbtia tubulara a glucozei este limitata: sindrom Fanconi, boala Wilson, tirosinemia congenitala, glicozurie renala congenitala (afectiune benigna).
Utilitatea testului:
- investigatie utila pentru evaluarea screening a metabolismului glucidic – diagnosticul diabetului zaharat (pragul renal de excretie a glucozei este intre 160 – 180 mg/dL glicemie sanguina); evaluarea afectiunilor renale ce asociaza cresterea pragului renal de excretie a glucozei: sindrom Fanconi, glomerulonefrite, nefropatii toxice de cauza iatrogena, administrare de hormoni steroizi, acromegalie, diabet gestational, etc.
Bibliografie:
- Insertul de lucru al reactivilor folositi;
- Procedura specifica de lucru, instructiuni de lucru, proceduri operationale si manualul calitatii laboratorului.